duminică, 15 iunie 2008

despre minciuna...



Sunt unii care fac parada cu sentimentele lor si ar vrea sa te faca sa crezi ca ard zi si noapte. Mint insa.

Minte poetul care zi si noapte iti vorbeste despre betia poemului. Daca i de intimpla sa-l doara burta, putin ii mai pasa de toate poemele...

Minte acela care pretinde ca e fericit zi si noapte, facand parada cu fericirea lui. Dar ce pacat. Se minte pe el insusi.

Mint toti aceastia, caci reneaga orele de goliciune. Ei nu au inteles nimic...Te fac sa te indoiesti de tine, caci, auzindu-i cum isi afirma fervoarea, crezi in permanta ei, si la rindul tau, rosind de goliciunea ta, iti schimbi vocea si chipul, fiindca te simti privit...

Dar...Fericirea vine din interior. Ea nu trebuie afisata, ea se vede, se simte, se traieste...




Un comentariu:

Un om...normal spunea...

Cel mai tragic e sa te minti pe tine insuti. Cred ca atunci esti nefericit intr-un mod iremediabil.